Sari la conținut

Fundamente de design

Fonturi cu diacritice românești — de ce se sparg ș și ț și cum verifici înainte

Alegi un font, arată perfect în previzualizare, îl pui pe site — și abia peste o săptămână observi că într-un titlu ceva nu se așază. De obicei e un ț care vine din alt font, pentru că cel ales nu îl are. E o problemă specific românească și e mai frecventă decât pare.

Vali Neagu

Vali Neagu

Fondator & Design Lead · FirmaWeb

15 august 2026 · 7 min citire

Româna are cinci litere cu semne: ă, â, î, ș, ț. Primele trei se obțin adăugând un accent peste o literă care există oricum în orice font latin, așa că apar aproape peste tot. Ultimele două cer o formă desenată separat, cu o virgulă dedesubt — și exact ele lipsesc cel mai des.

Consecința nu e că textul dispare. Browserul ia litera lipsă din următorul font disponibil și o pune acolo. Rezultatul e un cuvânt scris în două fonturi, cu lățimi și proporții diferite, într-un titlu unde tocmai consistența ar trebui să fie argumentul.

Test propriu

Am testat șapte fișiere de font. Unul singur era complet.

Am citit direct tabela de caractere a fiecărui fișier și am verificat prezența celor cinci litere. Nu e o impresie vizuală — un caracter fie există în font, fie nu.

Rezultatele testului de diacritice românești pe șapte fișiere de font
FontLitere prezenteLipsescVerdict
Satoshi (toate greutățile)5/5complet
Manrope (latin-ext)3/5â, îincomplet
Mango Grotesque3/5ș, țincomplet
Manrope (latin)2/5ă, ș, țincomplet

Toate cele patru care apar aici sunt fonturi folosite curent în proiecte reale, nu cazuri exotice alese ca să demonstreze ceva.

Verificarea

Trei lucruri de verificat înainte să te legi de un font

Cele cinci litere care contează

ă, â, î, ș, ț. Primele trei apar în majoritatea fonturilor care acoperă Europa Centrală. Ultimele două sunt cele care lipsesc, pentru că cer o formă separată, nu doar un accent adăugat peste o literă existentă.

Virgulă, nu sedilă

Româna corectă folosește ș și ț cu virgulă dedesubt. Formele cu sedilă — ş și ţ — sunt turcești și au ajuns în texte românești dintr-o eroare istorică de codificare. Multe fonturi au doar varianta cu sedilă și pare că totul e în regulă până te uiți de aproape.

Toate greutățile, nu doar una

Un font poate avea diacriticele complete la Regular și să le piardă la Black sau Italic. Dacă titlurile tale sunt bold, verifică exact greutatea pe care o folosești, nu fișierul pe care l-ai descărcat primul.

Ce se întâmplă concret

Unde se vede și unde nu

  • Litera lipsă se randează din alt font, cel de rezervă. Într-un titlu, diferența de lățime și de stil se vede — cuvântul arată rupt, chiar dacă nimeni nu poate spune imediat de ce.
  • Pe materiale printate nu există font de rezervă. Acolo apare fie un pătrat gol, fie litera fără semn, iar „preț” devine „pret” în mijlocul unui banner.
  • În logo, dacă numele firmei conține ș sau ț, problema devine permanentă: logo-ul se desenează o dată și se folosește ani.
  • Textul rămâne căutabil, deci nu e o problemă de SEO — e strict una vizuală. Dar pe un material de brand, exact asta e problema.

Întrebări frecvente

Întrebări frecvente despre fonturi și diacritice

Cum verific rapid dacă un font are diacritice românești?

Scrie „Înălțime, șosea, țară, când, între” într-un câmp care folosește fontul respectiv și uită-te dacă vreo literă arată diferit ca lățime sau stil față de restul. Dacă ai fișierul de font, verificarea exactă se face cu un instrument care citește tabela de caractere — caută punctele de cod U+0219 (ș) și U+021B (ț). Dacă lipsesc, fontul nu le are, indiferent cum arată în previzualizarea de pe site-ul de unde l-ai luat.

Care e diferența dintre ș cu virgulă și ş cu sedilă?

Sunt două caractere diferite, cu puncte de cod diferite. Româna standard folosește virgula dedesubt (U+0219, U+021B). Sedila (U+015F, U+0163) aparține limbii turce și a ajuns în textele românești din vremea când sistemele de codificare nu aveau variantele corecte. Vizual, diferența e mică — sedila e agățată de literă, virgula stă separat sub ea — dar într-un logo sau pe un material tipărit se observă.

Fonturile gratuite au diacritice românești?

Unele da, altele nu, și nu se corelează cu prețul. Din cele șapte fișiere pe care le-am testat pentru acest articol, unul singur avea toate cele cinci litere în toate greutățile. Regula practică: nu presupune nimic pe baza popularității fontului, verifică fișierul pe care îl folosești efectiv.

Ce fac dacă fontul de brand pe care îl iubesc nu are ș și ț?

Ai trei opțiuni oneste. Îl păstrezi și accepți că literele acelea se vor randa din fontul de rezervă, ceea ce e vizibil mai ales în titluri mari. Comanzi extinderea fontului către designerul lui, dacă licența permite — se face, dar costă. Sau alegi altul. Pentru un brand românesc, a treia variantă e de obicei cea corectă: fontul e o decizie pe ani, iar jumătate din titlurile tale vor conține ș sau ț.

Serif sau sans-serif pentru un brand românesc?

Întrebarea de diacritice e independentă de cea de stil — există fonturi serif fără ș și fonturi sans complete. Alege stilul după poziționare, apoi verifică diacriticele la finaliști. Ordinea inversă te lasă cu un font pe care îl vrei și nu îl poți folosi.

Câte titluri de pe un site românesc conțin ș sau ț?

Mai multe decât te-ai aștepta. Pe un site de firmă cu conținut în română, aproape jumătate din titluri conțin cel puțin una dintre ele — cuvinte obișnuite ca „prețuri”, „servicii”, „și”, „față” le poartă. De aceea o lipsă care pare marginală se vede pe jumătate din pagini.

Citește mai departe

Următorul pas

Construim identitatea, cu diacriticele verificate din start

Fontul de brand e o decizie pe ani. Îl verificăm pe toate greutățile pe care le vei folosi, înainte să ajungă în logo și pe materiale.